Cum pot fi optimizate programele de upskilling pentru a răspunde eficient nevoilor forței de muncă?

94% dintre respondenții chestionarului consideră dezvoltarea competențelor, inclusiv recalificarea profesională, ca fiind fundamentală pentru a ține pasul cu cerințele pieței muncii moderne.

Cu toate acestea, doar 65% dintre aceștia consideră că programele de upskilling/reskilling oferă acum aplicabilitate directă, în rolurile lor actuale. 

Dezvoltarea personală este principalul motiv, cu un scor mediu de 4.6 din 5, pentru participarea la programele de recalificare și creștere a competențelor. Dintre răspunsurile primite, șapte din zece au acordat nota maximă pentru dezvoltarea personală, iar în cazul sectorului serviciilor financiare nota maximă a fost acordată dezvoltării personale de către 84% din participanți - rezultat explicabil având în vedere specificul angajaților, cu un nivel ridicat de educație și cu apetit cultivat spre dezvoltare continuă. 

Al doilea motiv citat pentru participarea la programe de dezvoltare profesională este avansarea în carieră. Coroborând datele noastre cu cele ale Forumului Economic Mondial, este însă notabilă contradicția existentă pentru situația angajaților care nu ocupă poziții de management: în timp ce aceștia sunt cei care ar putea beneficia cel mai mult de programele de dezvoltare pentru a avansa în carieră, 64% dintre ei reclamă că programele de dezvoltare sunt orientate preponderent către management.  

Podiumul motivației este completat de dorința schimbării carierei – esența de a exista a programelor de reskilling. În acest caz, 48% dintre angajații analizați declară ca sunt tentați de această perspectivă, valoare care, chiar dacă se află pe locul trei în ierarhie, rămâne extrem de ridicată la nivel nominal. Merită observată în același sens valoarea existentă în cadrul sectorului financiar unde aproape doua treimi dintre angajați (65%) doresc să își îmbunătățească spectrul de competențe pentru a fi pregatiți să urmeze un alt traseu profesional! 

Competențele digitale se află în topul importanței pentru programele de dezvoltare, fiind clasate ca atare de către 51% dintre participanți, cu o predilecție deosebită în rândul profesioniștilor din sectorul serviciilor profesionale.

Odată cu noile cerințe de automatizare și eficientizare a proceselor și, concomitent, de adaptare rapidă la noile tehnologii, competențele digitale au devenit mai mult o condiție sine qua non decât un diferențiator sau un beneficiu de dezvoltare în rândul angajaților care profesează în sectorul serviciile profesionale.

Gândirea critică și inovarea ocupă locul al doilea în topul dezirabilității programelor de upskilling/reskilling, fiind evidențiate de 45% dintre respondenți, cu o preferință specială în sectorul tehnologic. 

Competențele digitale, soft skills și managementul proiectelor sunt cele mai frecvent oferite programe de formare, rezultatele medii identificate fiind ridicate de valorile întâlnite în companiile mari.

Aproape jumătate (47%) din respondenții la studiul nostru confirmă prezența programelor de creștere a competențelor digitale în compania în care activează. În sectorul serviciilor profesionale, procentul este chiar mai ridicat, ajungând la 59%.

Pe de altă parte însă, formarea gândirii critice, considerată de o importanță semnificativă, fiind considerată a doua competență în topul relevanței, este unul dintre cele mai puțin întâlnite programe de upskilling oferite de companii: analizând în paralel programele existente de dezvoltare cu scorul acordat importanței acestora, cel mai mare decalaj între recunoașterea valorii teoretice și accesul efectiv la acesta este identificat pentru formarea gândirii critice. Astfel, cu o importanță recunoscută de 45% dintre respondenți, cursurile de gândire critică sunt livrate pentru doar 20% dintre aceștia.9

Importanța învățării gestionării inteligenței artificiale (IA) este recunoscută în consens în rândul profesioniștilor din diverse industrii, cu 85% dintre respondenți considerând că fiecare profesionist, indiferent de sectorul în care activează, ar trebui să dobândească cunoștințe despre IA. 

De aceea, dobândirea competențelor în IA este percepută ca un avantaj competitiv pe piața muncii, 72% dintre respondenți crezând că aceste competențe le vor îmbunătăți perspectivele de găsire sau schimbare a locului de muncă. Există însă variații relevante între industrii: doar 59% dintre cei din sectorul manufacturier împărtășesc această opinie. 

Conform datelor colectate, perspectivele asupra cine poartă responsabilitatea pentru aceste programe variază între industriile analizate. Deloc surprinzător, majoritatea respondenților, 57%, consideră că Departamentul de Resurse Umane ar trebui să fie principalul responsabil pentru aceste inițiative, dată fiind expertiza HR-ului în identificarea nevoilor de formare și în gestionarea proceselor de dezvoltare profesională.

În același timp, jumătate dintre participanți cred că echipa de management ar trebui să joace un rol crucial în coordonarea acestor programe. Această opinie este și mai pronunțată în sectorul tehnologiei informației, unde 62% dintre angajați preferă ca managementul să se implice direct în formarea abilităților esențiale.

În sectorul serviciilor profesionale, însă, 43% dintre angajați cred că responsabilitatea dezvoltării profesionale ar trebui să le revină lor înșiși, subliniind astfel o tendință de auto-gestionare a învățării, în timp ce în medie, per toate sectoarele, responsabilitatea auto-asumată a învățării a fost raportată de 35% dintre participanții la studiu.