Reziliență în fața schimbărilor: Cum va continua România să câștige încrederea investitorilor?

În 2023, profilul principalelor sectoare care au atras investiții străine directe în România reflectă tendințele cheie observate în Europa, liderul fiind sectorul software și servicii IT, în timp ce sectorul produselor electronice a ocupat o poziție secundă, contrastând cu situația europeană. Transporturile și logistica au înregistrat o ascensiune remarcabilă, ajungând pe locul al treilea în clasamentul investițiilor străine directe în România, față de poziția a noua anul precedent.

În paralel cu schimbările la nivel sectorial, investitorii și-au reconsiderat și prioritățile în ceea ce privește activitățile comerciale pe care să le desfășoare în viitor. Astfel, au prioritizat proiectele de producție, cu 24 de noi întreprinderi, consolidând în acest fel poziția României ca un puternic centru de producție și logistică, beneficiind de competitivitatea costurilor. Aceste schimbări reflectă o tendință globală bazată pe strategiile de reshoring și nearshoring, motivate de factori geopolitici și perturbări recente în lanțurile de aprovizionare.

Investitorii sunt motivați de o multitudine de factori atunci când aleg destinația capitalului lor, iar România se evidențiază prin câteva avantaje cheie. Cel mai important factor este perspectiva promițătoare de acces la piețe neexplorate și de creștere a numărului de potențiali clienți, menționată de 52% dintre liderii executivi. Acest impuls de expansiune este susținut de atractivitatea unui sistem fiscal favorabil (37%) și de oportunitățile oferite de tehnologiile emergente (35%). În special, rețeaua solidă de startup-uri tehnologice și instituții de cercetare din România a cunoscut o evoluție remarcabilă, aprecierea acestui aspect ajungând la 45% în acest an, comparativ cu doar 13% anul trecut.

În plus, calitatea și disponibilitatea forței de muncă au devenit factori determinanți pentru investiții, 26% dintre investitori plasându-le printre principalii factori, o creștere semnificativă față de anul trecut, când aceste aspecte erau aproape pe ultimul loc în preferințe.

Pentru 72% dintre investitori, disponibilitatea finanțărilor nerambursabile este o condiție esențială în decizia de a investi în România. Țara noastră se remarcă în acest domeniu, oferind o varietate de programe de ajutor de stat și acces la fonduri UE pentru susținerea proiectelor cu investiții mari de capital, cu o valoare estimativă de 2 miliarde de euro disponibile în următorii trei ani. Spre deosebire de alte țări din Europa Centrală și de Est, România oferă investitorilor posibilitatea de a obține fonduri nerambursabile în numerar, în loc de combinații de finanțări rambursabile și nerambursabile sau doar stimulente fiscale.

Totuși, România se confruntă cu provocări în ceea ce privește execuția și monitorizarea continuă a acestor finanțări. Aproximativ 60% dintre investitori consideră că performanțele sale sunt fie inferioare, fie la același nivel cu cele din alte țări europene. Unul dintre motive este durata mare de timp necesară pentru analizarea și plata fondurilor pentru anumite programe de finanțare. De asemenea, unii beneficiari întâmpină dificultăți în implementarea proiectelor conform angajamentelor, din cauza contextului macroeconomic sau a schimbărilor strategice la nivel de grup.

În contextul actual, 14% dintre conducătorii executivi consideră inflația ridicată drept principalul risc pentru atractivitatea României, reflectând o atitudine prudentă din partea investitorilor. Grecia și Lituania sunt singurele alte țări unde investitorii acordă inflației o prioritate similară, subliniind importanța acestui risc pentru România. Pe lângă inflație, 10% dintre respondenți văd nivelul ridicat al datoriei publice ca un motiv major de îngrijorare, iar tensiunile geopolitice sunt menționate de 9% dintre investitori ca un factor de risc semnificativ.

Pentru a-și menține avantajul competitiv în economia globală, România trebuie să își îndrepte atenția spre anumite domenii strategice pentru potențialii investitori. 31% dintre liderii executivi au subliniat importanța dezvoltării educației și competențelor, precum și facilitarea accesului la capitalul uman, o creștere semnificativă de la 7% anul trecut. Această ascensiune reflectă nevoia unei forțe de muncă cu competențe specializate și digitale, esențiale pentru dezvoltarea sectorului de asistență pentru întreprinderi și a industriei prelucrătoare. De asemenea, 24% dintre respondenți, în creștere de la 9% anul trecut, au evidențiat necesitatea investițiilor în infrastructură. Infrastructura de transport, în special în regiunile mai puțin dezvoltate, este crucială pentru majorarea productivității în sectoarele transporturilor și logisticii și pentru progresul în direcția decarbonizării sistemului rutier. Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) rămâne un domeniu important, deși proporția respondenților care susțin acest aspect a scăzut la 23%, comparativ cu aproape jumătate dintre investitori care îl considerau o prioritate principală anul trecut. 

România trebuie să prioritizeze aceste domenii pentru a-și asigura atractivitatea continuă pe scena investițiilor străine. Prin abordarea proactivă a acestor domenii critice, România poate nu numai să inverseze recenta diminuare a ISD, ci și să se poziționeze ca un centru tot mai atractiv pentru investiții durabile și orientate spre viitor.

Rezumat

Investițiile străine directe sunt vitale pentru progresul economic, aducând capital, locuri de muncă și schimb de cunoștințe. România, care navighează printre provocările economice globale, menține încrederea investitorilor cu o forță de muncă calificată și politici fiscale favorabile. Sectorul software și al serviciilor IT conduce investițiile străine directe, iar sectorul transporturilor și logisticii este în creștere. Investitorii sunt atrași de avantajele fiscale ale României, de cunoștințele tehnice și de oportunitățile de finanțare nerambursabilă. Pentru a atrage mai multe investiții străine directe, România trebuie să prioritizeze investițiile strategice în educație, infrastructură, IMM-uri și inițiative de sustenabilitate.