EY CFO Imperative: Funcția financiară trebuie să devină mai implicată, mai conectată

• Tehnologia și inovația digitală reprezintă principala prioritate pentru 82% dintre directorii financiari din România, față de 43% la nivel global
• 44% dintre directorii financiari din România sunt dispuși să implementeze programe de transformare îndrăznețe, asumându-și riscuri, față de 14% la nivel global
• Calități esenţiale pentru directorul financiar de azi: colaborarea, să fie conectat și să adopte o transformare radicală a seturilor de competențe tradiționale
• Priorități în materie de transformare pentru funcția financiară în următorii trei ani: transformarea tehnologică, analiza avansată de date, model de management

Funcția financiară evoluează în mediul de afaceri din prezent și trebuie să devină mai implicată în strategia și analiza datelor, mai conectată cu întreaga organizație și să adopte o strategie de resurse umane care include atât diversitatea competențelor, cât și schimbarea culturală, sunt concluziile celei mai recente ediții a studiului EY CFO Imperative: How bold mindsets lead transformation, lansat pe 1 februarie 2024.

Studiul caută răspunsuri la nevoile stringente de transformare a funcției financiare în organizațiile din România, și servește ca referință prin faptul că integrează răspunsurile unor profesioniști de top din România. În această ediție a studiului au participat aproximativ 100 de CFO, directori financiari și persoane cu funcții de conducere executivă în domeniul financiar, cu o largă distribuție geografică, care a cuprins, printre altele, București, Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara și Iași. 

Studiul CFO Imperative a evidențiat principalele aspecte care definesc funcția financiară în mediul de afaceri actual din România. Potrivit concluziilor acestuia, directorii financiari din România evoluează în linie cu tranziția globală către practici în afaceri mai durabile.

Studiul arată că directorii financiari din România au o înclinație mai puternică către tehnologie și inovație digitală, către competențe și cultură organizaţională, precum și către ecosisteme și parteneriate. Cu toate acestea, ei par să acorde mai puțină importanță programelor de mediu, sociale și de guvernanță, pe termen scurt, în comparație cu omologii lor la nivel global.

Tehnologia și inovarea digitală reprezintă principala prioritate pentru directorii financiari din România, cu o susținere de aproximativ 82%, substanțial mai mare decât procentajul de 43% la nivel global. Acest lucru evidențiază un accent mai puternic pe adoptarea tehnologiei și a transformării digitale.

Aproximativ 52% dintre directorii financiari din România participanți la studiu menționează competențele și cultura ca fiind importante, mai mult decât dublu față de procentajul global de 20%. Acest lucru indică o importanță mai mare acordată în România resurselor umane și culturii organizaţionale în stimularea transformării pe termen lung.

Interesant este faptul că, deși programele ESG sun considerate o prioritate mai puțin stringentă de directorii financiari din România (32%), acest aspect este în concordanță cu gradul de prioritate înregistrat la nivel global (43%). Aceasta sugerează un potențial de creștere a importanței acordate sustenabilității în România, comparativ cu scena globală. La nivel mondial, 51% dintre directorii financiari se declară în totalitate de acord să acorde prioritate investițiilor pe termen lung în programe ESG ca parte a strategiei companiei lor, comparativ cu un procentaj ceva mai mic, de 34%, în cazul României. Acest lucru sugerează un acord mai puternic la nivel global cu privire la necesitatea de a prioritiza obiectivele ESG pe termen lung, atunci când se doresc schimbări majore în organizație.

Diferențele dintre directorii financiari din România și omologii lor la nivel global sunt și mai pronunțate în ceea ce privește stringența tot mai mare de a eficientiza costurile și de a îndeplini obiectivele de profitabilitate pe termen scurt, 44% dintre directorii financiari la nivel global fiind ferm de acord, mult mai mult decât procentul de 12% dintre directorii financiari din România. Acest lucru indică un consens mai puternic la nivel global cu privire la gestionarea costurilor și accentul pus pe profiturile pe termen scurt, concomitent cu efectuarea unor schimbări importante.

Studiul identifică trei calități evidențiate în mod special de către directorii financiari ca fiind esențiale pentru un proces decizional progresiv în peisajul financiar aflat în continuă evoluție: 

• A fi „abil”: elaborarea de strategii robuste de date și construirea unei capacități eficace de analiză a datelor, care să valorifice inteligența artificială, calitate indicată de un procent semnificativ de 88% dintre respondenți. Acest fapt semnalează importanța tot mai mare a procesului decizional bazat pe date și modul în care acesta este considerat un element esențial al evoluției rolului funcției financiare.
• A fi „conectat”: cuprinde dezvoltarea unui model financiar de generație următoare, care să promoveze colaborarea între funcții și reactivitate agilă, considerate absolut esențiale de un procent substanțial de 92% dintre participanți. Acest aspect sugerează un consens puternic cu privire la modificarea paradigmei departamentului financiar, de la o funcție în mod tradițional izolată, la o poziție mai integrată și mai conectată, care să îi permită să se adapteze rapid la schimbări radicale.
• Abordare „bazată pe competențe”: schimbarea radicală a seturilor de abilități din cadrul funcției financiare și încurajarea unei culturi a inovației și a comportamentelor bazate pe valori, considerate de o importanță critică de 68% dintre respondenți.

Studiul EY CFO Imperative a relevat că prioritățile în materie de transformare pentru următorii trei ani pun accent pe creșterea productivității și dobândirea de informații comerciale aprofundate.

• Pentru 75% dintre directorii financiari din România, transformarea tehnologică este cea mai importantă prioritate. Aceasta indică o înclinație puternică către transformarea digitală, valorificând tehnologiile emergente pentru a moderniza procesele, a automatiza sarcinile, a spori productivitatea și a dobândi informații utile.
• Pentru 62% dintre respondenți, analiza avansată a datelor este menționată ca prioritate principală. În contextul în care directorii financiari din România favorizează utilizarea instrumentelor financiare pentru a obține informații comerciale, aceștia valorifică tot mai mult puterea analizei datelor. Datorită abilității sale de a oferi capacități predictive, de a identifica tendințele și de a asigura decidenților informații în timp real, analiza datelor joacă un rol esențial în luarea deciziilor strategice informate.
• 38% dintre respondenți subliniază importanța tot mai mare a necesităţii de a reuși să-şi gestioneze cu succes activitatea în cadrul de reglementare complex și a administrării eficace a riscurilor pentru creșterea susținută şi sănătatea organizației. Este demn de remarcat faptul că aceste funcții, asociate în mod tradițional cu rolul directorului financiar în contabilitate și fiscalitate, există în primul rând pentru a proteja valoarea companiei, mai degrabă decât pentru a susține creșterea acesteia.

Despre studiul CFO Imperative

Studiul a fost inițiat ca reacție la stringența exigențelor de transformare a funcției financiare din organizațiile din România, pentru a servi ca referință critică, integrând perspective profunde din partea unor profesioniști de marcă. Au fost intervievați aproximativ 100 de CFO, directori financiari și persoane cu funcții de conducere executivă în domeniul financiar. Respondenții au acoperit o largă distribuție geografică, care a cuprins, printre altele, orașele București, Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara și Iași. Studiul a avut și o componentă calitativă pentru a aprofunda informațiile obținute. Aceasta a fost reprezentată de o serie de interviuri individuale în profunzime cu directori financiari (Chief Financial Officers, CFO) ai unora dintre principalele companii din România.

Peste 60% dintre participanți la studiu sunt angajați ai unor organizații cu cifră de afaceri anuală mai mică de 50 milioane de euro, aproximativ 15% fac parte din organizații cu cifră de afaceri cuprinsă între 50 milioane și 100 milioane de euro și aproape 25% din organizații cu cifră de afaceri mai mare de 100 milioane de euro. Studiul a cuprins zece sectoare de activitate, în principal industria auto, media și tehnologie, imobiliare, servicii financiare și producție avansată și produse industriale.