Consumer Index România 2024: Bugetul de sărbători este prioritizat  între nevoile curente și cele specifice sfârșitului de an

Într-un context marcat de incertitudine economică și politică, principalele preocupări ale românilor s-au schimbat în ultimele 12 luni, dezvăluind o accentuare a anxietăților legate de politica țării. Potrivit Consumer Index România 2024, dacă în 2023 creșterea costului vieții era principala sursă de îngrijorare, urmată de starea economiei și rezultatele alegerilor politice, în 2024 temerile sunt dominate de incertitudinile legate de alegerile politice, care au devenit îngrijorarea principală pentru 70% dintre respondenți. Această tendință este și mai pronunțată în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani, unde 8 din 10 declară că sunt foarte sau extrem de preocupați de rezultatele politice. Paradoxal, această categorie de vârstă este în același timp cea care, conform statisticilor, se prezintă cel mai rar la vot.

Totodată, pesimismul față de viitorul economic al țării continuă să crească, cu 67% dintre români considerând că situația economică se va deteriora în următoarele sase luni, marcând o creștere de 7% față de anul precedent. În plus, tot mai mulți respondenți anticipează o înrăutățire a condițiilor legate de nevoile de bază, iar tinerii subliniază în mod special presiunea suplimentară generată de creșterea costurilor.

La polul opus, românii par mai puţin îngrijoraţi cu privire la locul de muncă (67%) sau pandemii (46%). De altfel, aproape jumătate dintre respondenți (48%) declară că siguranța sau găsirea unui loc de muncă nu reprezintă o preocupare majoră pentru ei, afirmând că sunt puțin sau deloc îngrijorați de acest aspect.

Confruntându-se cu presiuni financiare tot mai accentuate, consumatorii devin din ce în ce mai calculați, ajustându-și comportamentul de consum și reevaluându-și prioritățile. Peste două treimi dintre respondenți (67%) au redus cheltuielile pentru articole neesențiale, precum moda, cosmeticele sau produsele pentru casă, în timp ce mai mult de jumătate (52%) resimt direct impactul inflației și al creșterii costurilor, declarând că acestea le limitează semnificativ capacitatea de a face achiziții sau de a desfășura activitățile dorite.

Pe lângă ajustările comportamentale, românii își exprimă îngrijorarea față de diverse aspecte legate de situația lor financiară personală. Creșterea costurilor pentru energie electrică, gaz și apă reprezintă cea mai mare sursă de anxietate, cu 56% declarându-se foarte sau extrem de îngrijorați. De asemenea, creșterea impozitelor pe venit și scumpirea alimentelor și a altor produse de bază sunt alte două surse majore de stres, fiecare dintre aceste aspecte fiind menționat de aproape jumatate (48%) dintre respondenți. 

Analizând mai detaliat factorii de decizie din spatele administrării veniturilor personale, majoritatea respondenților chestionarului nu consideră tendințele modei esențiale, 61% declarând că nu simt nevoia să fie la curent cu acestea. În plus, mărcile joacă un rol limitat în deciziile de cumpărare, astfel ca doar 39% dintre participantii la studiu afirma  că acestea sunt importante, în timp ce 33% rămân indeciși pe acest subiect.

Când vine vorba de economisire, comparativ cu anul precedent, un număr mai mare de respondenți se așteaptă să reducă cheltuielile în anumite categorii, precum accesoriile de modă (68%), electronicele de consum (59%) și jucăriile sau gadgeturile (58%). Totuși, îmbrăcămintea, încălțămintea și produsele cosmetice rămân printre cele mai puțin afectate. Aceste date ar putea fi explicate prin conceptul "Factorul Ruj", care sugerează că, în perioade de recesiune sau stres economic, consumatorii – în special femeile – sunt mai predispuși să se răsfețe cu achiziții mici, dar semnificative din punct de vedere emoțional, cum ar fi produsele cosmetice.

În paralel, în ciuda unui climat economic provocator, există și un interes crescut pentru activități care aduc beneficii imediate și emoționale, cum ar fi vacanțele, sărbătorile și activitățile recreative. Astfel, respondenții se așteaptă să cheltuiască mai mult pentru vacanțe și sărbători (41%), activități recreative în afacerea casei (27%) și cadouri sau donații caritabile (26%). 

În contextul majorărilor de preţuri, peste trei sferturi (79%) dintre respondenți cumpără mai puține articole din dorința de a economisi bani, 72% din lipsa nevoii pentru acestea și 41% pentru a simplifica viața prin reducerea numărului de obiecte achiziționate. Tinerii cu vârste între 19 și 30 de ani sunt mai predispuși decât media să reducă cheltuielile pentru economisire, în timp ce persoanele cu vârsta de peste 51 de ani consideră că nu au nevoie de mai multe produse, o motivație mai frecventă în rândul lor.

Dată fiind această tendință de economisire, consumatorii sunt tot mai deschiși să opteze pentru produsele de tip marcă proprie ale marilor retaileri, în special pentru alimentele proaspete (64%), produsele pentru îngrijirea casei (53%) și alimentele ambalate (51%). Cu toate acestea, interesul pentru îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii de marcă proprie a scăzut semnificativ față de anul trecut, de la 36% la doar 26% în prezent.

În același timp, peste jumătate dintre respondenți remarcă faptul că anumite mărci au micșorat dimensiunile pachetelor, dar prețul rămâne neschimbat sau chiar mai mare, subliniind preocuparea tot mai mare a consumatorilor față de valoarea reală a produselor și ofertelor de pe piață. 

În ultimii ani, evenimentele mari de cumpărături, precum Black Friday sau Valentine’s Day, au devenit o parte nelipsită din comportamentul de consum al românilor, participarea acestora la aceste evenimente atingând 60% în acest an, comparativ cu 51% în anul precedent. Deși românii participă activ la evenimentele de reduceri, majoritatea respondenților (32%) au declarat că au cheltuit o sumă similară cu cea din anii anteriori, iar 27% au raportat chiar cheltuieli mai mari. Tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au fost cei mai predispuși să cheltuiască mai mult, 45% dintre aceștia menționând o creștere a cheltuielilor.

În perspectiva perioadei de sărbători și vacanțe, 39% dintre respondenți estimează că vor cheltui aproximativ la fel ca în anul anterior, în timp ce 37% se așteaptă să cheltuiască mai mult. Această tendință de echilibru între economisire și cheltuieli se aliniază cu schimbările de comportament observate în rândul consumatorilor, care sunt tot mai conștienți de limitarile din bugetele personale , dar totodată doresc să se bucure de momentele speciale din viața lor.

De asemenea, comportamentele de cumpărare s-au adaptat în mod semnificativ la noile realități economice și tehnologice, cu jumate dintre respondenți alegând exclusiv platformele digitale pentru a face achiziții în cadrul celor mai recente evenimente de reduceri. De altfel, cumpărăturile exclusiv în magazine fizice au scăzut semnificativ, fiind alese doar de 1% dintre participanți.

Potrivit Consumer Index 2024, 56% dintre respondenți afirmă că au o bună înțelegere a ceea ce reprezintă AI și cum este utilizată, o creștere considerabilă față de 47% anul trecut.

Cu toate acestea, datele evidențiază o percepție ambivalentă față de AI, în care tehnologiile care optimizează și personalizează experiențele sunt acceptate cu mai multă ușurință, pe când aplicațiile care presupun prelucrarea unor informații personale sau decizii importante nu beneficiază de încrederea largă a consumatorilor. Astfel, 44% dintre respondenți  sunt moderat încrezători în reîncărcarea automată a coșurilor de cumpărături pe baza achizițiilor anterioare, iar 56% manifestă aceeași încredere moderată în publicitatea și promoțiile adaptate lor. În schimb, consumatorii sunt mult mai sceptici când vine vorba de aplicațiile AI care implică date personale. Astfel, 57% dintre respondenți nu au deloc ori  au foarte puțină încredere în sfaturile medicale generate de AI pe baza datelor lor personale de sănătate. De asemenea, 55% nu au încredere în utilizarea AI pentru managementul financiar, considerând că deciziile financiare ar trebui să fie luate de oameni, nu de un algoritm. În mod similar, 48% nu au încredere în evaluarea candidaturilor lor pentru un loc de muncă utilizând AI.

Conform studiului Consumer Index 2024, românii își ajustează comportamentul de consum pentru a face față provocărilor economice, devenind mai calculați și prioritizând strictul necesar. Totuși, anumite categorii de cheltuieli, precum vacanțele, cosmeticele și moda rămân, pentru că reprezintă acel refugiu emoțional de care au nevoie în compensarea grijilor cotidiene. Astfel, consumatorii români demonstrează încă o dată o adaptabilitate remarcabilă, echilibrând într-un mod paradoxal presiunile financiare cu dorința de a menține un stil de viață peste așteptări.

Rezumat

Românii își ajustează comportamentul de consum pe fondul creșterii costurilor și a pesimismului legat de viitorul economic, reducând cheltuielile pentru articole neesențiale,  cumpărând mai multe produsele de marcă proprie și având o atenție sporită la valoarea ofertelor. Deși există preocupări legate de politică și costul vieții, evenimentele de sărbători și vacanțele rămân prioritare, cu mulți consumatori estimând cheltuieli similare sau mai mari față de anii precedenți. Adaptabilitatea românilor reiese din echilibrul între economisire și dorința de a menține plăcerile cotidiene, demonstrând o capacitate de ajustare la realitățile socio-economice.