Cum poate România să atragă următoarea generație de investiții străine directe? | EY Attractiveness Survey România

În ultimii ani, economiile lumii au fost afectate de evenimente succesive cu consecințe globale, de la provocările fără precedent ale pandemiei Covid-19, la tensiunile geopolitice și războiul din Ucraina, generând instabilitate economică, pe de o parte, și creșterea scenariilor de risc, pe de altă parte.

Chiar dacă România nu este izolată de turbulențele economice și politice globale, în ultimii ani a dat dovadă de o reziliență mai mare decât țările din imediata vecinătate. În pofida incertitudinii globale a mediului economic, 63% dintre respondenții la studiul EY Romania Attractiveness Survey 2023 intenționează să își stabilească sau să își extindă operațiunile în România, față de 53% în anul precedent, executivii intervievați fiind mai pozitivi în ceea ce privește perspectivele lor de investiții în România.

Apetitul investitorilor pentru România a fost demonstrat și de creșterea numărului de lideri  executivi care intenționează să angajeze investiții în valoare de peste 100 milioane de euro în 2023. Deși majoritatea (72%) intenționează în continuare să investească mai puțin de 10 milioane de euro, proporția celor care intenționează să investească peste 100 milioane de euro practic s-a dublat, ajungând la aproape 14%, față de doar 7% în 2022. În plus, aproape 5% dintre respondenți au declarat că intenționează să investească între 500 milioane și 1 miliard de euro, față de niciunul în 2022. 

În 2023, peste 60% dintre respondenți consideră că principalii determinanți ai creșterii economice din România în următorii ani vor fi: serviciile software și IT (30%), produsele de consum (11%), telecomunicațiile (11%) și furnizarea de utilități (10%). Dezvoltarea sectorului high-tech și accelerarea transformării digitale a sectorului public sunt necesare pentru a menține competitivitatea României în următorii ani, ceea ce va genera investiții pentru atragerea competențelor necesare. 

Potrivit Băncii Europene de Investiții^[1], întreprinderile mici și mijlocii (IMM) joacă un rol central în economia românească, reprezentând 99,7% din companiile active, 66% din ocuparea forței de muncă din sectorul privat nefinanciar și 56% din valoarea adăugată brută. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că mai puțin de jumătate (45%) dintre respondenți consideră că sprijinul pentru IMM-uri este cel mai important domeniu în care România ar trebui să își concentreze eforturile pentru a-și menține poziția competitivă în economia globală. Sprijinul pentru sectorul tehnologiilor avansate și inovare, inclusiv tehnologiile ecologice, tehnologie, sănătate și rețelele de electricitate inteligente, s-a clasat pe locul al doilea (38%) în rândul celor intervievați. În același timp, puțin peste o treime (34%) dintre respondenți consideră că ar trebui să se facă mai multe eforturi pentru a încuraja politicile și atitudinile de protecție a mediului pentru a îmbunătăți palmaresul României în materie de ESG.

Competențele și disponibilitatea forței de muncă s-au clasat doar pe locul al nouălea în rândul factorilor care vor influența cel mai probabil liderii de business să aleagă să investească în România. Atunci când se evaluează performanța României comparativ cu alte țări în ceea ce privește resursele umane, principalele domenii în care investitorii consideră că este nevoie de îmbunătățiri sunt: promovarea mai multor programe de studii economice (27%), asigurarea unei culturi și a unor locuri de muncă flexibile și sănătoase pentru angajați (24%), punerea la dispoziția întreprinderilor a unor persoane cu competențe tehnice și profesionale (21%) și recalificarea și formarea profesională a oamenilor pe tot parcursul carierei lor (21%).

România este văzută ca având un anumit avantaj competitiv atunci când vine vorba de pregătirea elevilor și studenților pentru piața muncii (41%), de investițiile în competențe digitale și într-o cultură digitală pentru toate părțile interesate, inclusiv pentru elevi, profesori, angajați și cetățeni (34%), și de disponibilitatea resurselor umane (33%). Această investiție în competențe digitale a fost și va continua să fie un motor esențial al ISD în sectorul software și al serviciilor IT în anii următori.

Având în vedere războiul din Ucraina și proximitatea acestuia de granițele României, nu este surprinzător faptul că respondenții au invocat apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO ca fiind cel mai important atu al țării atunci când au în vedere investiții străine directe (28%). Accesul României la Marea Neagră (18%) și regimul său legislativ și politic (18%) au fost considerate la fel de importante de către cei intervievați. Disponibilitatea forței de muncă a fost plasată pe penultimul loc (7%) de către respondenți în 2023. Această situație poate fi în parte o reflectare a dificultăților legate de recrutare pe o piață a muncii limitată, care înregistrează constant o rată a șomajului de aproximativ 5% la nivel național, dar de numai 1% în București, unde s-au concentrat cele mai multe investiții de-a lungul timpului.